ramificație
/ra.mi.fi'ka.ʦi.e/Etimologie
Din franceză ramification.
Definiții
- formare a ramurilor laterale la tulpinile și rădăcinile plantelor; ramificare.
- (concr.) parte desfăcută dintr-un întreg; ramură, braț.
- despărțitură, subdiviziune, subîmpărțire.
- locul de separare a unei căi de circulație, a unor conducte etc. în două sau în mai multe ramuri; (fiecare dintre) despărțiturile (secundare) formate prin această separare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ramificație | ramificații |
| genitiv-dativ | ramificației | ramificațiilor |
| vocativ | ramificație | ramificațiilor |
| articulat | ramificația | ramificațiile |