radioascultare
/ra.di.o.as.kul'ta.re/Etimologie
Din radio- + ascultare.
Definiții
- ascultare a emisiunilor de radio.
- post, serviciu care se ocupă cu ascultarea emisiunilor de radio.
- timp rezervat ascultării în emisiunile radioamatorilor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | radioascultare | radioascultări |
| genitiv-dativ | radioascultării | radioascultărilor |
| vocativ | radioascultare | radioascultărilor |
| articulat | radioascultarea | radioascultările |