radioactivitate
/ra.di.o.ak.ti.vi'ta.te/Etimologie
Din franceză radioactivité. Confer germană Radioaktivität.
Definiții
- proprietate a unor elemente cu atomii grei (radiu, uraniu etc.) de a emite, prin dezagregare spontană, unele radiații corpusculare (și radiații electromagnetice).
- disciplină care studiază aceste proprietăți și elemente care țin de ele.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | radioactivitate | — |
| genitiv-dativ | radioactivității | — |
| articulat | radioactivitatea | — |