rabiț
/'ra.biț/Etimologie
Din germană Rabitz.
Definiții
- rețea de sârmă folosită ca suport la fixarea tencuielii pe unele materiale (lemn, metal etc.).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | rabiț | rabițe |
| genitiv-dativ | rabițului | rabițelor |
| articulat | rabițul | rabițele |