rătutit
/rə.tu'tit/Etimologie
Din a (se) rătuti.
Definiții
- (reg.) zăpăcit, smintit, nebun.
Din a (se) rătuti.
Etimologie necunoscută.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | rătutea | rătuteau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică