răsucitor
/rə.su.ʧi'tor/Etimologie
Din a răsuci + sufixul -tor.
Definiții
- muncitor care răsucește firele într-o fabrică de textile sau de frânghii.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | răsucitor | răsucitori |
| genitiv-dativ | răsucitorului | răsucitorilor |
| vocativ | răsucitorule | răsucitorilor |
| articulat | răsucitorul | răsucitorii |