← înapoi la căutare

răsfăța

/rəs.fə'ʦa/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Origine incertă. Se consideră o derivare de la latină *re-ex-faciāre sau direct de la față cu prefixul răs-, cu sensul inițial de „a mângâia fața”. Alternativ ar fi o variantă de la desfăta.

Definiții

  1. (v.tranz.) a înconjura pe cineva cu dragoste, cu tandrețe exagerată.
  2. (v.refl.) a se purta ca un copil alintat, dezmierdat exagerat; a face fasoane, mofturi.
  3. (v.tranz. și refl.) a (se) înveseli, a (se) desfăta, a (se) delecta.
  4. (v.refl.) a ocupa un spațiu mare, a se întinde.

Declinare

CazSingularPlural
verbrăsfățarăsfățau

Sinonime: 1: alinta, dezmierda, răzgâia, 2: se răzgâia, 3: (se) înveseli, (se) delecta, (se) desfăta, 4: lăfăi

răsfăț

/rəs'fəʦ/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din a răsfăța (derivat regresiv).

Definiții

  1. faptul de a (se) răsfăța; mângâiere, alintare; (depr.) răzgâiere.
  2. desfătare, plăcere.
  3. huzur, belșug.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativrăsfățrăsfățuri
genitiv-dativrăsfățuluirăsfățurilor
vocativrăsfățulerăsfățurilor
articulatrăsfățulrăsfățurile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică