răsculător
/rəs.ku.lə'tor/Etimologie
Din a (se) răscula + sufixul -ător.
Definiții
- (înv.) persoană care se răscoală sau care îndeamnă la răscoală; răzvrătit.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | răsculător | răsculători |
| genitiv-dativ | răsculătorului | răsculătorilor |
| vocativ | răsculătorule | răsculătorilor |
| articulat | răsculătorul | răsculătorii |