răscoală
/rəs'ko̯a.lə/Etimologie
Din a (se) răscula. Confer slavă (veche) rasckola „schismă, despărțire”.
Definiții
- răzvrătire spontană și neorganizată a țărănimii oprimate; revoltă, răzmeriță.
- (fig.) protest.
- (fig.) zarvă, agitație.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | răscoală | răscoale |
| genitiv-dativ | răscoalei | răscoalelor |
| vocativ | răscoală | răscoalelor |
| articulat | răscoala | răscoalele |