răsclocire
/rəs.klo'ʧi.re/Etimologie
Din răscloci.
Definiții
- acțiunea de a răscloci și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | răsclocire | răsclociri |
| genitiv-dativ | răsclocirii | răsclocirilor |
| articulat | răsclocirea | răsclocirile |
Din răscloci.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | răsclocire | răsclociri |
| genitiv-dativ | răsclocirii | răsclocirilor |
| articulat | răsclocirea | răsclocirile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică