răpeau

Etimologie

Din răpi.

Definiții

1. forma de persoana a III-a plural la imperfect pentru răpi.

Etimologie

Din latină rapire (= rapere).

Definiții

1. (v.tranz.) a lua cu sila pe cineva, a duce cu sine în mod silnic pe cineva; a fura.
2. a lua pe cineva dintre cei vii, a curma viața cuiva.
3. a smulge pe cineva dintr-un loc.
4. a lua (prin abuz) ceva, a se face stăpân pe un bun material care aparține altuia; a jefui.
5. a cotropi (un teritoriu, o țară etc.).
6. (fig.) a lipsi pe cineva de..., a smulge ceea ce i se cuvine, ceea ce îi revine cuiva.
7. (fig.) a fermeca, a încânta, a vrăji, a captiva.
8. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru răpi.

Exemple

• Gangsterii au răpit-o din parc.
• Își răpise logodnica.
• Le răpise întreaga agoniseală.
• Dușmanul le-a răpit o parte din țară.
• Lectura l-a răpit complet.

Declinare

Sinonime: 1: lua, 3: fura, 4: jefui, prăda, (înv.) răpști, 5: smulge, 7: încânta