rățușcă
/rə'ʦuʃ.kə/Etimologie
Din rață + sufixul -ușcă.
Definiții
- diminutiv al lui rață; rățișoară, rățucă; pui de rață, boboc.
- joc de copii constând din aruncarea unei pietricele în apă în așa fel încât aceasta să facă mai multe sărituri la suprafața apei înainte de a se scufunda; (p.restr.) fiecare dintre aceste sărituri.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | rățușcă | rățuște |
| genitiv-dativ | rățuștei | rățuștelor |
| vocativ | rățușcă | rățuștelor |
| articulat | rățușca | rățuștele |