rățoială
/rə.ʦoˈja.lə/Etimologie
Din a (se) rățoi + sufixul -eală.
Definiții
- (fam.) faptul de a se rățoi; vorbă răstită, amenințătoare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | rățoială | rățoieli |
| genitiv-dativ | rățoielii | rățoielilor |
| vocativ | rățoială | rățoielilor |
| articulat | rățoiala | rățoielile |