rânduluire
/rɨn.du.lu'i.re/Etimologie
Din rândului.
Definiții
- acțiunea de a rândului și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | rânduluire | rânduluiri |
| genitiv-dativ | rânduluirii | rânduluirilor |
| articulat | rânduluirea | rânduluirile |
Din rândului.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | rânduluire | rânduluiri |
| genitiv-dativ | rânduluirii | rânduluirilor |
| articulat | rânduluirea | rânduluirile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică