rândaș
/rɨn'daʃ/Etimologie
Din a rândui + sufixul -aș.
Definiții
- om de serviciu folosit în trecut la muncile de rând într-o gospodărie; servitor, slugă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | rândaș | rândași |
| genitiv-dativ | rândașului | rândașilor |
| vocativ | rândașule | rândașilor |
| articulat | rândașul | rândașii |