păiuț
/pəˈjuʦ/Etimologie
Din pai + sufixul -uț.
Definiții
- păiuș.
- (reg.) băț de chibrit.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | păiuț | păiuțe |
| genitiv-dativ | păiuțului | păiuțelor |
| vocativ | păiuțule | păiuțelor |
| articulat | păiuțul | păiuțele |
Din pai + sufixul -uț.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | păiuț | păiuțe |
| genitiv-dativ | păiuțului | păiuțelor |
| vocativ | păiuțule | păiuțelor |
| articulat | păiuțul | păiuțele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică