păcăleală
/pə.kə'le̯a.lə/Etimologie
Din a păcăli + sufixul -eală.
Definiții
- glumă, farsă, șotie; păcălire, păcălitură.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | păcăleală | păcăleli |
| genitiv-dativ | păcălelii | păcălelilor |
| vocativ | păcăleală | păcălelilor |
| articulat | păcăleala | păcălelile |