păcură
/ˈpə.ku.rə/Etimologie
Din latină picula.
Definiții
- lichid vâscos, negru sau brun-închis, rămas de la distilarea țițeiului, care se folosește drept combustibil și ca materie primă la fabricarea motorinei grele, a uleiurilor minerale, a asfaltului și a altor produse; țiței brut.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | păcură | — |
| genitiv-dativ | păcurii | — |
| vocativ | păcură | — |
| articulat | păcura | — |