putreziciune
/pu.tre.ziˈʧju.ne/Etimologie
Din a putrezi + sufixul -ciune.
Definiții
- materie organică putredă; organism mort, intrat în putrefacție; putregai, putriditate, putrezime, putrezitură, putrejune.
- starea unui organism putred.
- (fig.) descompunere morală, decădere.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | putreziciune | putreziciuni |
| genitiv-dativ | putreziciunii | putreziciunilor |
| vocativ | putreziciune | putreziciunilor |
| articulat | putreziciunea | putreziciunile |