substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Etimologie
Din slavă (veche) pustynĩnikŭ.
Definiții
- călugăr izolat de lume, care duce o viață aspră; sihastru, schimnic, ascet, anahoret, eremit.
- (fig.) persoană care duce o viață retrasă și aspră.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | pustnic | pustnici |
| genitiv-dativ | pustnicului | pustnicilor |
| vocativ | pustnicule | pustnicilor |
| articulat | pustnicul | pustnicii |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- (v.intranz.) (rar) a duce viață de pustnic.
- (v.refl.) a se face pustnic.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | pustnicea | pustniceau |