pupa
/puˈpa/Etimologie
Din latină *puppare.
Definiții
- (v.tranz. și refl. recipr.) (fam.) a (se) săruta.
- (v.tranz.) (mai ales în construcții negative) a ajunge să obțină ceva râvnit; a dobândi.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru pupa.
Exemple
- Nu mai pupi tu plimbare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | pupa | pupau |
Sinonime: săruta