punctuleț
/punk.tu'leʦ/Etimologie
Din punct + sufixul -uleț.
Definiții
- punctișor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | punctuleț | punctulețe |
| genitiv-dativ | punctulețului | punctulețelor |
| vocativ | punctulețule | punctulețelor |
| articulat | punctulețul | punctulețele |