pulpită
/pul'pi.tə/Etimologie
Din franceză pulpite.
Definiții
- stare patologică constând în inflamarea pulpei dentare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pulpită | pulpite |
| genitiv-dativ | pulpitei | pulpitelor |
| articulat | pulpita | pulpitele |
Din franceză pulpite.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pulpită | pulpite |
| genitiv-dativ | pulpitei | pulpitelor |
| articulat | pulpita | pulpitele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică