pui
/puj/Etimologie
Din latină *pulleus (= pullus).
Definiții
- (de obicei urmat de determinări care indică specia) pasăre, de la ieșirea din ou până la maturitate.
- (spec.) pui de găină; carnea gătită a acestei păsări.
- (p.gener.) orice animal de la naștere până la maturitate.
- ou sau larvă de insectă.
- copil.
- (fam.; adesea la voc.) termen de dezmierdare folosit când vorbești cu sau despre un copil ori cu sau despre bărbatul iubit.
- (urmat de prep. „de”, care introduce un nume de obiect, dă acestuia valoare de diminutiv)
- (urmat de prep. „de”, care introduce diverse nume, conferă acestora valoare de superlativ)
- plantă tânără, puiet; ramură tânără care crește din rădăcina sau tulpina unei plante; mlădiță, lăstar.
- (spec.) vlăstar care răsare pe lângă tulpina porumbului; copileț.
- (pop.; la pl.) cusătură decorativă măruntă în formă de cruciulițe pe pieptul, pe poalele și pe mânecile cămășilor țărănești.
- (reg.) puncte de altă culoare pe fondul unei țesături; picățele.
- ambarcație mică cu vâsle, folosită pentru anumite servicii la bordul vaselor mai mari.
- (ist.) puișor (veche monedă austriacă de argint, care a circulat și în țările române).
Exemple
- Pui de mămăligă
- Pui de pernă.
- Pui de somn
- Pui de bătaie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pui | pui |
| genitiv-dativ | puiului | puilor |
| vocativ | puiule | puilor |
| articulat | puiul | puii |
Sinonime: 3: copil, (pop.) făt, 9: mlădiță, lăstar, 10: copileț