prăvălioară
/prə.və.li'o̯a.rə/Etimologie
Din prăvălie + sufixul -ioară.
Definiții
- diminutiv al lui prăvălie; prăvăliuță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | prăvălioară | prăvălioare |
| genitiv-dativ | prăvălioarei | prăvălioarelor |
| vocativ | prăvălioară | prăvălioarelor |
| articulat | prăvălioara | prăvălioarele |