← înapoi la căutare

prădăciune

substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a prăda + sufixul -ăciune. Confer latină praedatio, praedationis.

Definiții

  1. (pop.) jefuire, prădare; hoție, furt.
  2. înșelăciune care duce la ruinarea cuiva.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativprădăciuneprădăciuni
genitiv-dativprădăciuniiprădăciunilor
vocativprădăciuneprădăciunilor
articulatprădăciuneaprădăciunile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică