prăbuși

Etimologie

Din bulgară probusa(se).

Definiții

1. (v.refl. și tranz.) a cădea sau a face să cadă brusc și cu zgomot (de la înălțime); a (se) prăvăli, a (se) nărui, a (se) surpa, a (se) dărâma.
2. (v.refl.) (fig.) a decădea.
3. (despre ape) a cădea de la înălțime, a curge repede pe un loc abrupt.
4. (fig.) a lua sau a face să ia sfârșit, să dispară (brusc).

Exemple

• S-a prăbușit casa pe el.
• S-a prăbușit un mal.
• Apa se prăbușește de la înălțime, formând o cascadă.
• S-a prăbușit în prăpastie.

Declinare

Sinonime: 1: cădea, se dărâma, se nărui, pica, se prăvăli, se surpa, (reg.) se îmburda, 2: cădea, se surpa, (pop.) se ponorî, 3: cădea, se prăvăli, 4: (se) prăvăli, doborî, (se) rostogoli, (înv.) (se) ponorî

Etimologie

Din a (se) prăbuși.

Definiții

1. căzut sau culcat (brusc și cu zgomot) la pământ; năruit; surpat, dărâmat.
2. (fig.) (la pl.; despre ochi) intrat în orbite.
3. (fig.) descurajat, deznădăjduit.