prunculeț
/prun.ku'leʦ/Etimologie
Din prunc + sufixul -uleț.
Definiții
- (pop.) pruncușor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | prunculeț | prunculeți |
| genitiv-dativ | prunculețului | prunculeților |
| vocativ | prunculețule | prunculeților |
| articulat | prunculețul | prunculeții |