pruncușor
/prun.ku'ʃor/Etimologie
Din prunc + sufixul -ușor.
Definiții
- (pop.) diminutiv al lui prunc; prunculeț, pruncuț.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pruncușor | pruncușori |
| genitiv-dativ | pruncușorului | pruncușorilor |
| vocativ | pruncușorule | pruncușorilor |
| articulat | pruncușorul | pruncușorii |