provocare
/pro.vo'ka.re/Etimologie
Din provoca.
Definiții
- acțiunea de a provoca și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | provocare | provocări |
| genitiv-dativ | provocării | provocărilor |
| vocativ | provocare, provocareo | provocărilor |
| articulat | provocarea | provocările |