proviantare
/pro.vi.an'ta.re/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Definiții
- acțiunea de a provianta și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | proviantare | proviantări |
| genitiv-dativ | proviantării | proviantărilor |
| vocativ | proviantare, proviantareo | proviantărilor |
| articulat | proviantarea | proviantările |
provianțare
/pro.vi.an'ʦa.re/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Definiții
- acțiunea de a provianța și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | provianțare | provianțări |
| genitiv-dativ | provianțării | provianțărilor |
| vocativ | provianțare, provianțareo | provianțărilor |
| articulat | provianțarea | provianțările |