proveditor
/pro.ve.di'tor/Etimologie
Din italiană provveditore, franceză provéditeur.
Definiții
- funcționar public al vechii republici venețiene însărcinat cu conducerea sau cu inspectarea unei flote, a unei provincii.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | proveditor | proveditori |
| genitiv-dativ | proveditorului | proveditorilor |
| vocativ | proveditorule | proveditorilor |
| articulat | proveditorul | proveditorii |