proton
/proˈton/Etimologie
Din franceză proton.
Definiții
- particulă elementară cu sarcină electrică pozitivă, care intră în alcătuirea nucleilor atomilor tuturor substanțelor.
Exemple
- Un proton are sarcina electrică de 1,602 × 10−19 C.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | proton | protoni |
| genitiv-dativ | protonului | protonilor |
| vocativ | protonule | protonilor |
| articulat | protonul | protonii |