prospector
/pros.pek'tor/Etimologie
Din franceză prospecteur.
Definiții
- persoană specializată în efectuarea prospecțiunilor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | prospector | prospectori |
| genitiv-dativ | prospectorului | prospectorilor |
| vocativ | prospectorule | prospectorilor |
| articulat | prospectorul | prospectorii |