← înapoi la căutare

proslăvitoare

/pro.slə.vi'to̯a.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din proslăvitor.

Definiții

  1. rarpersoană care proslăvește.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativproslăvitoareproslăvitoare
genitiv-dativproslăvitoareiproslăvitoarelor
vocativproslăvitoareoproslăvitoarelor
articulatproslăvitoareaproslăvitoarele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică