proscrie
/pros'kri.e/Etimologie
Din franceză proscrire (după scrie).
Definiții
- (v.tranz.) (în roma antică) a condamna la moarte (pentru infracțiuni politice) fără forme judiciare, publicând pe o listă numele celui osândit.
- (v.tranz.) a lua măsuri represive (privative de libertate) împotriva cuiva, în special pentru motive politice; a îndepărta în mod forțat o persoană din patrie; a exila, a alunga, a izgoni.
- (v.tranz.) (rar) a interzice, a opri.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | proscriea | proscrieau |