proroga
/pro.ro'ga/Etimologie
Din franceză proroger < latină prorogare.
Definiții
- (v.tranz.) a amâna (din oficiu) pentru o dată ulterioară activitatea unui corp constituit, a unei adunări legislative, un termen scadent etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | proroga | prorogau |