proprietar
/pro.pri.eˈtar/Etimologie
Din franceză propriétaire < latină proprietarius.
Definiții
- persoană care are drept de proprietate asupra unui bun; stăpân, posesor; (spec.) persoană care posedă un imobil (considerată în raport cu chiriașul ei).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | proprietar | proprietari |
| genitiv-dativ | proprietarului | proprietarilor |
| vocativ | proprietarule | proprietarilor |
| articulat | proprietarul | proprietarii |