← înapoi la căutare

promulgație

/pro.mul'ga.ʦi.e/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din latină promulgatio, promulgationis, franceză promulgation.

Definiții

  1. (jur.) promulgare.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativpromulgațiepromulgații
genitiv-dativpromulgațieipromulgațiilor
vocativpromulgațiepromulgațiilor
articulatpromulgațiapromulgațiile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică