promotor
/pro.mo'tor/Etimologie
Din franceză promoteur < latină promotor, promotoris.
Definiții
- inițiator, animator al unei acțiuni, al unui curent etc.
- substanță chimică folosită pentru a pune în libertate radicali liberi sau pentru a mări eficacitatea unui catalizator.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | promotor | promotori |
| genitiv-dativ | promotorului | promotorilor |
| vocativ | promotorule | promotorilor |
| articulat | promotorul | promotorii |