promite
/proˈmi.te/Etimologie
Din latină promittere. Confer franceză promettre.
Definiții
- (v.tranz.) a-și lua obligația de a face ceva; a face promisiuni, a făgădui.
- (fig.) a îndreptăți speranțele; a prezenta perspectivele favorabile.
- forma de persoana a III-a singular la prezent pentru promite.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru promite.
Exemple
- Promit o carte.
- Promite un salariu mare.
- Toamna promite să fie bogată.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | promitea | promiteau |
Sinonime: anticipa