profundare
/pro.fun'da.re/Etimologie
Din profund.
Definiții
- (tehn.) ambutisare a unui obiect în formă de cupă, cu adâncime mare în raport cu diametrul.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | profundare | profundări |
| genitiv-dativ | profundării | profundărilor |
| vocativ | profundare | profundărilor |
| articulat | profundarea | profundările |