← înapoi la căutare

proeminență

/pro.e.mi'nen.ʦə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză proéminence.

Definiții

  1. caracter proeminent.
  2. parte proeminentă; ridicătură; protuberanță; convexitate.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativproeminențăproeminențe
genitiv-dativproeminențeiproeminențelor
articulatproeminențaproeminențele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică