prociteală
/pro.ʧi'te̯a.lə/Etimologie
Din a prociti + sufixul -eală.
Definiții
- (înv.) faptul de a prociti.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | prociteală | prociteli |
| genitiv-dativ | procitelii | procitelilor |
| vocativ | prociteală | procitelilor |
| articulat | prociteala | procitelile |