procator
/pro.ka'tor/Etimologie
Din maghiară prókátor.
Definiții
- (reg.) avocat.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | procator | procatori |
| genitiv-dativ | procatorului | procatorilor |
| vocativ | procatorule | procatorilor |
| articulat | procatorul | procatorii |