proboscidian
/pro.bos.ʧi.di'an/Etimologie
Din franceză proboscidien < latină modernă Proboscidea. Inevitabil din greacă antică προβοσκίς (provoskís) și latină proboscis.
Definiții
- (zool.) (la pl.) ordin de mamifere, din care face parte elefantul, caracterizate prin trompa lor lungă, mobilă; (și la sg.) animal care face parte din acest ordin.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | proboscidian | proboscidieni |
| genitiv-dativ | proboscidianului | proboscidienilor |
| vocativ | proboscidianule | proboscidienilor |
| articulat | proboscidianul | proboscidienii |