← înapoi la căutare

probitate

/pro.bi'ta.te/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză probité.

Definiții

  1. caracter onest, cinstit; onestitate; cinste; integritate.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativprobitate—
genitiv-dativprobității—
vocativprobitate—
articulatprobitatea—

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică