← înapoi la căutare

probare

/pro'ba.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din proba.

Definiții

  1. acțiunea de a proba și rezultatul ei.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativprobareprobări
genitiv-dativprobăriiprobărilor
vocativprobare, probareoprobărilor
articulatprobareaprobările

probar

/pro'bar/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din probă + sufixul -ar.

Definiții

  1. album care cuprinde modelele de litere și de cifre care pot fi executate într-o tipografie.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativprobarprobare
genitiv-dativprobaruluiprobarelor
vocativprobaruleprobarelor
articulatprobarulprobarele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică