probălui
/pro.bə.lu'i/Etimologie
Din maghiară próbálni.
Definiții
- (v.tranz.) (înv. și reg.) a încerca, a căuta să facă, să realizeze ceva; a face tentative.
- (v.tranz.) a supune ceva sau pe cineva la o probă, la o încercare pentru a vedea dacă este corespunzător anumitor cerințe, unui anumit scop etc.; a încerca, a verifica, a experimenta, a proba.
- (v.tranz.) a dovedi, a adeveri, a confirma, a proba.
- (v.tranz.) a chibzui, a socoti; a presupune.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | probăluea | probălueau |