prigoni
/pri.go'ni/Etimologie
Din slavă (veche) prigoniti.
Definiții
- (v.tranz.) a provoca cuiva în mod permanent necazuri, neplăceri, a trata cu ură, cu dușmănie, a persecuta; (despre autorități) a lua măsuri represive, a oprima.
- (v.tranz.) a izgoni, a fugări pe cineva.
- (v.tranz.) (fig.) (despre abstracte) a urmări, a obseda; a chinui.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | prigonea | prigoneau |